Informatiile furnizate de Institutul National de Statistica vin sa confirme anticiparile specialistilor. Cresterea salariilor din ultimul an nu a avut acoperire si in cresterea de productivitate. Pentru cetateanul obisnuit interpretarile statistice nu reprezinta o noutate decat, poate, in cifre absolute. El are la dispozitie un aparat de masura, de mare precizie, care il avertizeza de dificultatile pe care le traverseaza economia: propriul buzunar.
Chiar daca acest echipament nu indica in termeni specifici dezechilibrele macroeconomice! Cresterea accelerata a preturilor si tarifelor la bunurile si serviciile de baza, devalorizarea puternica a leului in raport cu euro, cresterea dobanzilor bancare la credite, sunt doar cateva din elementele de referinta ale starii economiei reflectate de buzunar. Tot ceea ce ii subtiaza veniturile, il face pe roman sa vada ca, in ciuda tutuor semnalelor pozitive, ceva este putred in economia roamanesca.
Abia ce se dezobisnuise de inflatia cu doua cifre! S-a bucurat de cresterea veniturilor, si i s-a parut firesc sa primeasca mai mult pentru aceeasi munca, pentru ca nu-i asa, Romania a devenit o tara europeana cu atestat.
Integrarea justifica o crestere salariala consistenta. Iar politicul a influentat decisiv o asemenea perceptie. Impotriva a tot ce s-a afirmat in anii din urma inflatia musca din nou din castigurile individuale. Anuntata stagnare a veniturilor salariale ale bugetarilor pe anul in curs induce un alt mesaj de alerta dinspre buzunar.
Nivelul de salarizare din zona publica reprezinta un reper si pentru sectorul privat. Daca "la stat" nu vor mai creste salariile este foarte probabil ca si "la particulari" sa se intample acelasi lucuru.
Scaderea de productivitate este, invariabil, insotita si de o scadere de competitivitate a produselor romanesti. Astfel devin mai vizibile consecintele unui deficit de cont curent in crestere alarmanta. In ultimii doi ani deficitul de cont curent s-a adancit pana la nivelul record de 14% din Produsul Intern Brut mai ales pe seama dezechilibrului dintre importuri si exporturi.
In 2006 pericolul nu era evident, deficitul fiind acoperit in proportie de 90% de investitiile straine directe. Ponderea aportului valutar al investitorilor straini a scazut, insa, anul trecut sub 45% pe fondul cresterii explozive a importurilor.
In ciuda nivelului record atins de exporturi. Speranta ca importurile se vor regasi in noi capacitati de productie nu are corespondent in datele prezentate de Statistica. Cele mai multe au fost importurile de completare, menite sa acopere cererea de bunuri si echipamente, necompensata de productia interna.
Pe fondul scaderii de productivitate si implicit de competitivitate produsele authtone tind sa fie inlocuite, pe piata interna, de cele de import. Suficient pentru a crea o presiune pe curs. Scaderea veniturilor si cresterea iesirilor de valuta din luna ianuarie reprezinta, pentru deficitul extern, bomboana pe coliva.
De exemplu o categorie de venituri valutare excedentare, cea a serviciilor, si-a diminuat de cinci ori contributia fata de ianuarie precedent. Repatrierea profiturilor companiilor straine (si romanesti inregistrate in strainatate) s-a majorat anul acesta cu mai mult de 50% fata de 2007.
Iar diferenta negativa dintre cei doi indicatori este rezultatul dintre 20 de milioane euro intrati la 240 milioane iesiti! O multitudine de surse de presiune pe curs, revenite la echilibru in ultimii ani, sunt astazi din nou debalansate.
Industria romaneasca nu are inca posiblitatea de a rectiona la evolutiile in zig zag ale monedei nationale. Cu atat mai mult cu cat amplitudinile acestei volatilitati se fac simtite pe termen scurt. Lipsita de flexibilitate a capacitatilor de productie actuale este o meteahna mai veche a industriei romanesti.
Productia nu poate fi orientata spre piata interna atunci cand leul se intareste sau spre cea externa atunci cand leul se depreciaza. Nici macar cand palierele de stabilitate ale cursului se prelungesc. La noi este ori, ori. La noi exportatorii se plang cand cursul scade si se bucura atunci cand cursul este sus. Acum cursul e sus.
Va ajuta asta la crearea unor capacitati de productie moderne capabile sa sustina cresterea sanatoasa a PIB, si sa mentina castigul de productivitate chiar si in conditii mai putin favorabile? Faptul ca in premiera balanta importuri/exporturi s-a echilibrat, in primele doua luni ale anului, poate constitui un semnal pozitiv.
Intr-un alt contetxt, cel global, marcat de cresterea alarmanta a preturilor materiilor prime energetice, realitatea romaneasca are o alta imagine. Criza mondiala scoate in evidenta punctele slabe ale unei economii in expansiune, cum este cea a Romaniei, care a fructificat cu mare intarziere oportunitatile de crestere.
Dupa aproape patru ani de imbunatatire constanta, sanatatea economiei romanesti este din nou pusa in discutie. Fara sa anuleze performanta anilor precedenti, perspectiva este, daca nu apocaliptica, oricum ingrijoratoare. Buzunarul cetateanului obisnuit asa indica!
Comentariu de George Vulcanescu