19 Mai 2008 / 10:31

Povestea redeventelor si pacaleala statului roman

Pentru gazele din import platim printre cele mai mari tarife din Europa. La benzina am depasit deja multe tari care nu au rezerve proprii. Pentru ca nu castiga mare lucru din redevente, statul isi compenseaza veniturile din accize. Aceste venituri au insa efect de bumerang.
S-a afirmat adesea ca pretul practicat de Petrom la pompa nu poate fi mai jos decat al competitorilor lui, cu atat mai mult cu cat acestia importa titeiul pentru a-l prelucra in Romania (Rompetrol) sau aduc de afara direct produsele refinate (MOL).

Nimeni nu-i poate cere companiei Petrom sa practice preturi de dumping pe piata romaneasca, pentru simplu motiv ca extrage circa 4,5 milioane tone titei din zacamintele romanesti si are un avantaj competitiv in fata concurentei. Logica unei piete concurentiale ne spune insa ca, pentru a-si creste vanzarile si implicit profitul, o companie poate folosi pretul ca principal argument. De ce nu face Petrom acest lucru ?

Benzina este o marfa care se vinde indiferent de conditii. Cererea pentru acest produs nu este dependenta nici de marketing, nici de publicitate, nici de oferte promotionale, ceea ce face ca regulile concurentei sa influenteze mai putin jucatorii din piata.

In Romania ultimilor ani, cartelurile petrolistilor, ale cimentistilor sau metalurgistilor si, mai nou, ale hipermarketurilor nu sunt deranjate de nimeni. Consiliului Concurentei i-au trebuit vreo trei ani ca sa investigheze preturile practicate de cei trei mari producatori de ciment, sanctiunea aplicata acestora fiind un simplu foc de paie. Holcim, Lafarge si Carpatcement si-au platit amenda data de Consiliul Concurentei si apoi si-au vazut linistite de treaba.

Ati auzit de vreo investigatie in randul celor patru mari jucatori pe piata carburantilor din Romania ? Cum reusesc ei sa tina pretul atat de aproape unul de altul, indiferent de conditiile in care isi desfasoara activitatea ? Ei bine, nu. Si pentru ca institutia responsabila cu concurenta din Romania nu poate fi trezita din amorteala, s-a trezit ministrul Finanteleor, Varujan Vosganian, sa ia taurul de coarne.

"Atragem atentia, mai ales companiilor care comercializeaza produse realizate cu materii prime din Romania", a avertizat domnul ministru cu privire la pretul benzinei. Pentru a pune si mot sperietorii, Varujan Vosganian a amintit si de contractul de privatizare al Petrom, dezavantajos pentru statul roman, precum si de redeventele practicate de stat, care desi sunt printre cele mai mici din Europa, acest lucru nu se vede in pret. Asadar, sa luam taurul de coarne.

Inainte de a vorbi despre redevente nu putem sa nu ne oprim insa la o alta afirmatie a domnului ministru, conform careia "voi face recomandari, dar cand vine din partea ministrului Finantelor, companiile vor privi recomandarea cu toata seriozitatea ". Sa razi, sa plangi ?, sau sa te duci la culcare ?

Ne putem inchipui deja cum cei de la Petrom intra in panica de frica ministerului. Asa au facut si anul trecut, cand au dat cu flit aceluiasi minister, dar si autoritatii de reglementare, in privinta pretului gazelor naturale din productia interna, pe care le-au majorat cum au crezut de cuviinta, in ciuda recomandarilor celor doua institutii ale statului roman.

Asadar, pentru petrolul extras din Romania, care, atentie, ar putea asigura inca aproape in totalitate consumul intern, compania Petrom plateste niste redevente. Acelasi lucru este valabil si in cazul gazelor naturale extrase de Petrom. Se stie deja ca aceste redevente au fost batute in cuie in momentul privatizarii Petrom, in sensul ca ele nu vor fi modificate multa vreme de aici inainte.

Intre timp, pretul mondial al titeiului a crescut de la circa 30-40 dolari/baril, la momentul privatizarii Petrom, la 127 dolari/baril in prezent. Si va mai creste. Redeventele raman insa neschimbate. Lucru valabil si in cazul gazelor naturale.

Cheltuielile Petrom cu exploatarea zacamintelor au crescut si ele, dar mult sub nivelul atins de pretul barilului de petrol. Firesc, la un pret mai mare la pompa, la aceleasi redevente si cheltuieli de exploatare ceva mai mari, profitul se umfla spectaculos. In cazul nostru, fata de aceeasi perioada a anului trecut, profitul Petrom a crescut de 156 %. Mai are rost sa cautam alte explicatii ?

Comisia economica a Senatului a votat in vara anului trecut modificarea redeventei petroliere prin completari aduse la Legea petrolului si la Legea minelor. Nu prea intelegeau senatorii cum se calculeaza aceasta redeventa, dar au priceput ca Petrom beneficiaza de niste avantaje foarte mari. La randul ei, Agentia Nationala de Resurse Minerale, responsabila cu stabilirea si incasarea redeventelor, a pregatit un proiect de ordonanta de urgenta ce urma sa modifice redeventele (de la o medie procentuala de 5,9 % din valoarea productiei realizate la 10%) si implicit contractul de privatizare al Petrom, dar proiectul a fost respins de guvern, constient ca acest contract este sfant, adica batut in cuie.

Cu asta ne intoarcem de unde am pornit. Varujan Vosganian stie ca redeventele nu pot fi modificate si atunci cere " indurarea " Petrom, sub forma unei voalate amenintari.

Calculul redeventei se face ca o cota procentuala din valoarea productiei brute inregistrate pe fiecare zacamant. Aceasta cota este stabilita intre 3,5 si 13,5% pentru titei si intre 3,5 si 13% pentru gazele naturale. Media realizata si incasata pe anul 2005 si 2006 a fost de 5,78%, iar pentru anul 2007 a fost de 5,9%.

Anul trecut, Petrom a platit statului roman redevente pentru operarea zacamintelor de petrol in suma de 282,64 milioane lei, mai putin cu circa 20% fata de 2006, pe motivul ca s-ar fi diminuat putin productia de titei. In acest an, pentru primele trei luni, Petrom a platit, atat la petrol cat si la gaze, redevente de 173 milioane lei.

In anul 2006, incasarile totale ale ANRM (incluzand nu numai zacamintele Petrom) din redeventa si taxe au fost de 849,41 milioane de lei. Daca sa-r fi aprobat proiectul de ordonanta amintit mai sus, aceste venituri s-ar fi ridicat la 1.924 milioane lei.

Nu a fost sa fie insa. Ponderea veniturilor din redevente si taxe este data de sectorul petrolier, care acopera circa 90% din total. Daca propunerile ANRM ar fi fost adoptate, din veniturile totale ce ar reveni statului prin majorarea redeventelor, de 1.924 milioane lei, circa 1.096,8 milioane lei ar reprezenta-o numai contributia Petrom din redeventele pe petrol (666,5 milioane lei) si gaze (431,3 milioane lei).

Este adevarat, daca statul nu castiga din redevente castiga in schimb din acciza si, eventual, din impozitul pe profit. Aceste castiguri sunt insa o mare pacaleala daca luam in calcul efectele in economie ale scumpirii carburantilor.

O analiza de Alexandru Moldovan

Newsletter-ul Bloombiz.ro
Zilnic, in contul tau de mail, cele mai importante articole.