Frate cu dracul pentru a trece criza

Buna ziua, Sunt de acord cu criticile la adresa FMI. Totusi, cred ca in cazul Romaniei ar trebui putin nuantate. Din punctul meu de vedere acordurile cu FMI au avut si un punct forte major, si anume au facut din FMI un organism independent de monitorizare si control al policitilor macroeconomice ale Romaniei capabil sa dea peste degete guvernantilor, ceea ce in Romania a lipsit si lipseste cu desavarsire. Au fost nenumarate ocazii in care intentii ale guvernului au fost urmate de semnale de alarma ale FMI cu privire la efectele negative ce pot avea loc. Odata cu sistarea acordului cu FMI in 2005, Romania a intrat in cea mai "glorioasa" perioada de dupa 1989, in care s-au vazut doar efectele pozitive pe termen scurt, pierzandu-se din vedere efectele nefaste pe termen mediu si lung. Iar astazi ne vedem alunecand la vale, si foarte probabil sa ne oprim mai jos decat de unde am pornit in 2005. Daca am fi fost in stare sa invatam si sa preluam acest rol de la FMI, adica de monitorizare, control, semnalare eficienta a riscurilor si initierea urgenta a actiunilor de raspuns, probabil ca astazi nu am fi fost in situatia de a apela din nou la FMI sau cu siguranta ajutorul solicitat ar fi fost mult mai mic.

Despre recentele fapte de arme ale acestei institutii divino-umane: Ungaria, Ucraina, Letonia; sa speram ca FMI-ul se desfiinteaza pana nu murim noi ca tara. Nu de altceva, dar groparul economiei romanesti din anii '90 a adus Ungaria din lac in put, imunandu-i cresterea fiscalitatii (TVA-ul de la 20 la 24%, in conditiile in care economia tarii vecine avea nevoie de consum ca de aer pentru a evita o catastrofa), scaderea salariilor, austeritate drastica in administratie si, in general, masuri care franeaza investitiile si orice perspectiva de crestere economica. Stim ca nu vom avea crestere economica. Pentru ca guvernul antiromanesc a inceput negocierile cu Fondul. Care cunoaste o singura placa: reducerea cheltuielilor publice, cu repercusiuni asupra dezvoltarii Romaniei. Pentru 30 de arginti nu vom avea voie sa facem investitii, sa ne sustinem creierele, profesorii, viitorul. Adica nu vom putea lua singurele masuri economice anti-criza. Naivii isi imagineaza ca, dupa un acord cu FMI, ratingul de tara se va imbunatati, investitorii vor veni garla in Romanica, bancile vor da drumul la credite. Fratzilor, Sa visati bine! Basescu va raporta popularilor europeni si unor prieteni de la Washington "Misiune indeplinita", iar noi, de data asta, nu vom mai avea stat roman. Poate asta inseamna reforma adevarata pentru cercurile prezidentiale. Liviu mama, esti atat de naiv? Uite-te matale la Ungaria, in ce hal a adus-o Fondul prin "ajutorul" oferit! De bine ce traiesc ungurii, de ce a fost nevoie sa ceara tarilor bogate membre UE un ajutor de 100 de miliarde de euro pentru tarile din Estul si Centrul Europei? Ce datorii are baselu fata de America acum pe final de mandat de se grabeste sa ne gage iar sub tutela Fondului? De ce atata graba, din moment ce, la reuniunea sefilor de stat si de guvern de la Bruxelles, tarile din zona euro le-au asigurat pe cele din zonele emergente de sprijinul lor in viitorul apropiat? Exista perspectiva de a primi un ajutor din partea UE, de ce se grabeste baselu cu imprumutul de la FMI? A, vin alegerile si are nevoie de un sprijin extern pentru un nou mandat?! Nu cadeti in capcana pe care v-o intinde prietenul dvs. Mihai Tanasescu! Sub cuvintele frumoase se ascund conditii extrem de dure. Nu uitati ca nu beneficiem de o guvernare de elita precum in 2001-2004, nu avem macroeconomisti de talia dvs. cooptati in administratie! Iar un Zevoudakis care n-a condus in viata lui o carciuma v-a fi luat drept profet la Bucuresti (reamintesc, unde prim-ministru este basescu si profeta lui, udrea). Incompetentii Fondului se vor juca cu Guvernul Romaniei cum va visa noaptea. Daca seful misiunii viseaza ca trebuie daramat sistemul sanitar romanesc, visul va deveni realitate.

Pentru Max Weber: Zervoudakis (ca si Thomsen) au fost doua catastrofe, dar Watson a fost un interlocutor onest. Depinde si de noi ce negociator avem (daca suntem destepti); finantarile UE vin si in contextul unei garantii FMI (cu rol de monitorizare/expertiza/diagnositc - si statele Uniunii sunt tot membre ale Fondului, la urma-urmei si nu au proprii institutii echivalente). Eu cred ca un acord macar de precautie cu FMI a devenit inevitabil. Sigur, e o parere.

Pt. dl Max Weber: Daca tot ati analizat ce s-a intamplat in Ungaria de ce nu duceti povestea pana la capat si nu amintiti despre "profesionalismul" guvernului maghiar din ultimii ani in care singura grija a fost capatuiala primului ministru prin toate mijloacele posibile si imposibile, iar rezultatul se vede. Vorbiti de reducerea cheltuielilor publice ca despre o catastrofa. Priviti in jurul dvs. si spuneti-mi cu ce va ajuta cheltuielile publice enorme din ultimii ani? Pe mine cu nimic! Si am cotizat de mi s-a acrit. Vedeti o dezvoltare durabila de pe urma acestor cheltuieli? Eu nu. De fapt, chiar aveti dreptate, sunt doar cheltuieli publice, adica consum public si risipa, si nu investitii publice, adica surse generatoare de noi venituri. Si din ce doriti sa isi finanteze statul roman risipa? Credeti ca mediul privat mai poate sau mai vrea sa il finanteze? Va inselati amarnic. A se vedea pierderile anuntate de o gramada dintre firmele mari si foarte mari din Romania. Cine ne-a oprit sa facem investitii cand aveam bani gramada din taxe si impozite ca "sa ne sustinem creierele, profesorii, viitorul" cum spuneti dvs? Consumul public si lacomia generalizata din aparatul de stat. Daca nu suntem capabili sa ne avem singuri de grija, trebuie sa ne lasam pe mana altor incompetenti. Diferenta este ca ei au bani, iar noi nu. Asta e motivul pt care se cer bani de la FMI. Oi fi eu naiv, dar ma tratez, pe cand dvs...

Pt. Liviu: fara indoiala ar trebui sa luam exemplul Ungariei; pe agenda publica a Bucurestiului sa se afle, indiferent de culoarea politica a Guvernului, problematica identitara. La baza strategiei de politica interna si externa a Romaniei sa stea invariabil un proiect identitar, avand drept corolar mentinerea in proprietatea romanilor a resurselor si mijloacelor de productie care au mai ramas romanesti, sprijinirea culturii si a invatamantului romanesc, folosirea fondurilor structurale pentru dezvoltarea pietei interne romanesti; in particular, agricultura. Elitele noastre nu trebuie sa scape din vedere ca cei trei piloni ai identitatii romanesti sunt: limba, Biserica si structura traditionala a proprietatii (nu colhozul, pe care ni l-au impus comunistii si vor sa ni-l bage pe gat niste functionari penibili care se plimba prin capitalele europene pe banii contribuabilului). De armata nu mai vorbesc, a fost facuta harcea-parcea. In plan extern, daca tot v-a mancat Ungaria, statul roman trebuie sa puna la punct o strategie de promovare a imaginii Romaniei in lume, de sprijinire a comunitatilor romanesti, din dispora si din jurul Romaniei. Propaganda romaneasca cuprinde n fatete, dimplomatia culturala fiind una dintre componente; pe scurt, viata comunitatilor romanesti se sustine cu multi, multi bani. Exemplu, vecina Ungaria! Autoritatile romane trebuie sa dea dovada de disponibilitate in a sprijini in continuare actiunile care vin in intampinarea unor nevoi concrete ale comunitatilor romanesti din afara granitelor: pastrarea identitatii lingvistice, culturale si religioase, cresterea capacitaÅ£ii manageriale si de relationare a organizaÅ£iilor romanesti, promovarea valorilor si exemplelor pozitive oferite de comunitatea romaneascÄ? din diaspora. Avem (neoficial) 11 milioane de romani in afara granitelor tarii. Ce facem cu ei? Se pune problema de a fi sau a nu fi. De vointa politica a elitelor romanesti depinde viitorul nostru. Ia vedeti cum actioneaza Ungaria pentru sprijinirea comunitatii maghiare din Voievodina! De asemenea, va invit sa studiati modul de organizare si de actiune a ministerului propagandei romanesti din perioada interbelica; prin ce mecanisme se promova imaginea Romaniei in afara, pe cate paliere, in ce domenii etc. In particular, cum erau sustinute comunitatile romanesti din afara granitelor, in special prin sprijinirea scolilor si a bisericilor romanesti, a specialistilor romani, a bursierilor, a fiecarui student sarac. Nici un profesor, cercetator roman nu era lasat pe dinafara, iar romanii cu o calificare nu erau lasati sa spele WC-ul; legatiile romane faceau eforturi pentru ca fiecare roman sa ocupe o pozitie cat mai buna in strainatate, in nici un caz sa fie servitorul Europei. In lupta noastra pentru existenta (in conditiile unor permutari de putere la nivel regional si global, dl. Chirovici a amintit de Liga Nordului, a carei ascensiune are semnificatia unei schimbari de paradigma in relatiile internationale care caracterizeaza secolul XXI), strategiile de dezvoltare nu mi le fac contabilii, finantistii, ci vizionarii, oamenii indrazneti care nu se baga sub masa cand aud de fluctuatii la bursa. Pana la urma, barbatii fac si bani, muierustele mor de spaima ca vine criza peste ele. Am nevoie de un negociator care sa-i bage la cap lui X-ulescu de la FMI ca securitatea economica, cultural-societala, spirituala a Romaniei nu este obiect de negociere. La fel viitorul romanilor (inclusiv sanatatea si componenta demografica). Problema unei dezvoltari durabile, a investitiilor publice, a absorbtiei fondurilor europene nu poate fi rezolvata decat cu cheltuieli in administratia publica, centrala si locala. Vrei performanta, platesti. La fel ca la privati: unii patroni scartzari se asteapta la performante in conditiile in care platesc salarii penibil de mici. Si se mira ca nu le merge sandramaua, dar nu le da prin cap ca au nevoie de un management si un marketing de calitate. Nu inteleg de ce privatii dau faliment in lant, din moment ce exista consum, cu precadere din zona publica. Banul din administratie sau cel al profesorului nu e bun? Poate ar trebui sa va orientati spre o activitate profitabila, cat timp romanii isi mentin o oarecare putere de cumparare. Pentru un comerciant competitiv, criza este o oportunitate pentru a-si adapta si optimiza afacerea, tinand cont de noile realitati si de comportamentul specific pe piata al consumatorului. Repet: temerea mea principala in ceea ce priveste FMI-ul este faptul ca va impune in mod neavenit o crestere a taxelor, in conditiile in care avem nevoie ca de aer de o stimulare a consumului. Iar reducerea cheltuielilor in administratie nu inseamna decat haos, o administratie ineficienta, dupa cum o platesti. Asa cum dumneata nu poti cere performante de la um manager de zece milioane, tot astfel, nici eu nu pot cere proiecte fezabile, investitii, eficienta din partea unor functionari, medici, profesori prost platiti.