Inchide fereastra
Aboneaza-te la newsletterul BloomBiz.ro si primesti cele mai importante stiri din Business, Imobiliare, Finante, Cariere, plus cursul valutar al zilei.

Prin abonare sunteti de acord cu Termenii si conditiile bloombiz.ro






EUR

imobiliare.ro este cel mai mare portal de anunturi imobiliare din Romana

Curs valutar Mai multe valute»
EUR EUR down 4.0898
USD USD down 2.9819
GBP GBP down 4.4847
12 Noiembrie 2009 / 22:43

In timp ce tu dormeai...

Prins in viltoarea unor lupte politice dimbovitene, publicul larg din Romania abia daca mai realizeaza complicatele alchimii menite sa schimbe din temelii lumea in care traim. In curind vom sti numele presedintelui Consiliului European (functie nou-nascuta de promovarea Tratatului de la Lisabona).


Mai pe scurt, Uniunea va avea un Presedinte. Va avea, de asemenea, un fel de ministru de externe al Europei. Se pare ca totusi charismaticul Tony Blair - intr-adevar, unul dintre cele mai rafinate produse ale politicii ultimelor doua decenii - va pierde cursa ale carei fire finale merg spre Luxemburg (cunoscatorii stiu de ce).

Desi nu este destul de limpede - in conformitate cu acelasi Tratat - cam ce va face acel Presedinte, concret, putem spune, insa, ca UE, in aceasta formula, va fi cu totul altceva decit "bunica" ei, Comunitatile Economice Europene, de pilda.

Ca veni vorba, "cel mai puternic om din lume" - momentan dl. Barack Obama - va avea, in sfirsit, pe ce cine sa sune din Biroul Oval pentru a vorbi cu "Europa" (un mai vechi vis american).

Complicatele invitatii la vals cu Germania, Franta sau Regatul Unit nu vor inceta iar presedintele SUA nu isi va sterge inca din agenda numerele de telefon ale presedintilor si primilor-ministri ale marilor state care formeaza nucleul de baza al constructiei europene.

Intareste relatia transatlantica Tratatul de la Lisabona? Fara indoiala ca da. Insa mai ales pentru statele mici, dialogul bilateral cu gigantul american poate fi serios "filtrat"/diminuat de birocratia de la Bruxelles/Strasbourg, inca si mai mult decit pina acum.

Federatia Rusa, pe de alta parte, isi joaca tot mai apasat si mai abil cartile, ca si China, de altfel. O deplasare a centrelor de putere economica dinspre G-8 spre G-20 (despre care scriam in urma cu un an) este deja vizibila iar acolo corul va intepreta partituri mai complicate.

Rusia se afla nu doar intr-o puternica ofensiva economica, ci si intr-una la fel de puternica in plan diplomatic. Doar ca, in spiritul care a caraterizat intotdeauna aceasta mare putere, isi calculeaza, ca la sah, jocul cu zece mutari inainte.

Vai de cei care, dintr-un motiv sau altul, se vor afla in calea "turelor"sau a "cailor" pusi in joc. Momentan - si nu doar din ratiuni energetice - toata lumea cauta o relatie privilegiata cu Ursul Levantului. China a gestionat magistral situatia economica - a demonstrat un potential urias de crestere si regenerare pe cind genunchii tuturor marilor puteri tremurau.

Poate mobiliza mult capital, are o birocratie unitara si un soft care s-a perfectionat mult in ultimele decenii. Asa cum mai scris aici, nu sunt un admirator al acestui model, care isi contine inca multe slabiciuni interne in plan social si financiar.

Dar puterea Chinei creste si odata cu puterea ei, se resteaza si sistemul global de interese (a se vedea recenta interventie financiara pe continentul african).

Actuala criza economica - insist ca episodul declansat in 2008 nu a fost decit unul dintr-o succesiune de crize care isi au debutul in 1993-1994 - va lasa in urma nu doar victime singerind in ringurile bursiere, ci si intelegerea faptului ca economia globala are nevoie de reguli noi de joc.

Ca sa simplificam, ca "asa nu va mai merge". Finantele internationale au trecut aproape milimetric pe linga riscul unei catastrofe de proportii inimaginabile iar publicul a trebuit, pina la urma, sa plateasca mii de miliarde de dolari pentru ca sistemul sa nu intre in colaps.

Dar depasirea crizei nu inseamna revenirea la starea care, de facto, a condus la declansarea ei. Nevoile unor reglementari mai serioase a pietelor - fara a cadea in capcana hieperreglementarilor - sunt cea mai serioasa provocare pentru anii care vor veni.

Criza pensiilor (ca urmare a imbatrinirii populatiei, mai ales in Europa), a hranei sau a energiei nu sunt scenarii pentru cercetatori care rod capetele creioanelor prin cabinetele unor universitati in lipsa altor preocupari.

Sunt realitati crude ale unei lumi - ne referim la Occident - care s-a obisnuit cu ideea ca burta plina si plata facturilor sunt privilegii de la sine intelese daca ai norocul sa te nasti in tara potrivita. Cum va reactiona acest public atunci cind va constata ca aceste "privilegii" se risipesc pentru un semnificativ procent din populatie?

Unii observatori prevad cele mai negre scenarii - anarhie, confruntari, disolutia autoritatii, conflicte interconfesionale. Oricum, perioada va fi una complicata (si) din acest punct de vedere. Sunt lucruri - nu singurele - care schimba din temelii lumea in care traim si tot mai mult secolul al XX-lea devine efectiv istorie.

Unde va fi Romania in aceasta noua realitate care prinde contur pe zi ce trece, sub ochii nostri?

Cine sunt/vor fi "ginditorii" care vad mai departe de un an sau doi, dincolo de lentila strimba a logicii electorale si/sau economice, care este/va fi proiectul nostru de societate dincolo de "simpla" apartenenta la spatiul european comunitar si la garantiile de securitate oferite de NATO?

Intrebari aproape caraghioase in zgomotul si furia unei lupte care ne secatuieste toate energiile si ne determina sa traim intr-un perpetuu prezent efemer, fara a ne mai gindi viitorul.

Analiza de Eugen Ovidiu Chirovici 

Sursa: Bloombiz
Tags:
Tipareste 3394 vizualizari
Newsletter-ul Bloombiz.ro
 Zilnic, in contul tau de mail, cele mai importante articole.

Articole similare

adauga comentariul tau


 

 
  • Mihail14/11/2009 02:19

    In sfarsit o Europa Federala !

  • Jean Prudhomme14/11/2009 16:19

    Salut LunaCrystal. In ce priveste faptul ca eliminarea lui Tony Blair e in detrimentrul Romaniei, aici sunt PERFECT DE ACORD. Romania inca are o relatie cu SUA, mai buna decat are cu Franta, Germania sau Italia, iar Tony Blair si-ar fi amintit cu placere de contractele incheiate in timpul Guvernului Nastase. Aici ma refer la vinderea Sidex Galati si cumpararea de fregate uzate din UK. Cat despre valoare adaugata mareâ?¦ pentru asta ai nevoie de branduri proprii. Italienii produc camasi in Romania cu 10 EU/buc, le vind in Italia cu 100 EUR. In Romania se obtine o valoare adaugata de 5 EUR, restul fiind materii prime, iar in Italia se obtine o VA de 90. Statul Italian taxeaza 90 de EUR, iar Statul Roman 5. Evident, Italia va avea mai multi bani pentru cheltuieli publice, care duc, asa cum domnul Chirovici spunea intr-o carte, la a patra forma a capitalului, avutia. In al doilea rand, poti obtine valoare adaugata mare printr-o productivitate buna. 100 de nemti intr-o uzina scot 100 de masini pe an, pe care le vand cu 5 mil. EUR. Pe un teren agricol din Romania, 100 de agricultori vor produce in acelasi an, cereale de 0,5 mil. Evident ca antreprenorul neamt isi va plati mai bine angajatii, decat mosierul roman si iar Statul German va acumula mai multi bani din impozite. Din acelasi motiv s-a ridicat dealungul Evului Mediu burghezia mestesugara, in detrimental nobililor mosieri. La asta m-am referit cand am spus ca Romania terbuia sa-si negocieze un statut de <<colonie privilegiata>>. Sa atraga investitori care sa creasca productivitatea in <<harburile lui Ceausescu>> si sa exporte productia pe pietele unde au acoperire. In ce priveste terenurile agricole, investitorii straini nu s-au aruncat pe ele pentru ca produc putini bani, cu niste costuri mari de transport, Romania neavand infrastructura. Daca vine acea criza alimentara despre care se tot vorbeste si pretul alimentelor creste, se vor napusti si pe terenurile agricole, pe care cu siguranta le vor avea. Capitalurile financiare, folosite corect, nu duc doar la <<bule de aer>>, iar cel mai bun exemplu este Elvetia. Cat despre rezervele de petrol, gaze naturale si alte minereuri, acestea ne ajung doar pentru a fi pastrate ca reserve, pentru zile foarte negre. Daca era surplus, era deja amanetat, cel mai bun exemplu fiind Platoul Continental, oferit cadou de Guvernul Tariceanu si Rosia Montanaâ?¦.

  • LunaCrystal15/11/2009 21:09

    Si totusi "Axa Londra Washington reactioneaza prin madam Freiberga. Vaira Vike - Freiberga, fostul presedinte al Letoniei, care anterior si-a anuntat si ea candidatura la functia de presedinte al Consiliului European, a acuzat Uniunea Euro­peana (UE) de faptul ca, in privinta alegerii acestuia, actioneaza precum fosta Uniune Sovietica. Freiberga a declarat ca in ceea ce priveste desemnarea candidatilor pentru doua din cele mai importante functii in UE, dar si a alegerii acestora, Uniunea actioneaza "in spatele usilor inchise", la fel ca fosta Uniune Sovietica. Potrivit publicatiei EUobserver, ea a mai adaugat ca UE trebuie sa renunte la acest "stil de tip sovietic", prin care sfideaza practic opinia publica. Pozitia fostului presedinte al Letoniei este sustinuta si de actualul presedinte al Estoniei, Toomas Hendrik Ilves, care a declarat ca nominalizarea candidatilor pentru postul de presedinte al Consiliului este un proces mult prea secretizat (Ziua). De asteptat reactia presedintelui Poloniei si, nu in ultimul rand, cea a Presedintelui Romaniei, Traian Basescu.

  • takeda17/11/2009 07:01

    Vizitand anul acesta Elvetia, am inteles ca acesta este sau ar trebui sa fie modelul de dezvoltare, mai ales sociala, al Europei. In ceea ce priveste Romania... va faceti probleme ca intrebarile dvs ar putea parea caraghioase. Personal ma simt de-a dreptul patetic vazand cat de des "evoc" temeri legate de robustetea sociala, civica si profesionala. Efectul de lupa e (si) in strada dle Chirovici, nu doar in penumbrele cotloanelor electorale.

« 1 2

Eugen Ovidiu Chirovici

Eugen Ovidiu Chirovici
  • S-a nascut in 1964 si a studiat la ASE-Bucuresti, University of Glasgow si EDI(Grupul Bancii Mondiale). Detine trei titluri de Doctor Honoris Causa si este membru al Clubului de la Berna.
  • A primit Marele Premiu pentru Jurnalism(1999), Premiul Pamfil Seicaru (2000), Premiul pentru Jurnalism al ANSVM (2002), etc. In 2002 a fost decorat de Presedintele Romaniei cu Ordinul "Steaua Romaniei".
  • A publicat peste 1000 de articole in Romania si strainatate si este autorul a cinci romane si patru carti de eseistica pe teme de istorie si economie, printre care "Natiunea virtuala"(2001 - Polirom) si "Noua economie: a,b,c pentru viitorii milionari"(2008-Rao).
Alte articole de Eugen Ovidiu Chirovici
Aboneaza-te la newsletter-ul Bloombiz.ro!