Inchide fereastra
Aboneaza-te la newsletterul BloomBiz.ro si primesti cele mai importante stiri din Business, Imobiliare, Finante, Cariere, plus cursul valutar al zilei.

Prin abonare sunteti de acord cu Termenii si conditiile bloombiz.ro

Concurs infoturism
Curs valutar Mai multe valute»
EUR EUR down 4.0898
USD USD down 2.9819
GBP GBP down 4.4847
29 Noiembrie 2009 / 23:22

O natiune cu personalitate multipla

O sarbatoare nationala in care putini romani vor zimbi; din care, aproape sigur, lipseste ingredientul-cheie - bucuria. Cind vom avea si noi un 4 sau un 14 iulie?


Cine a trait (macar) un 4 iulie in Statele Unite ale Americii stie la ce ma refer.

De la creolul pescuitor de creveti din Louisiana la bancherul de pe Wall Street, de la irlandezul de pe linga Marine Park (Brooklyn) la evreul din Crown Heights, de la hispanicul sosit in urma cu zece ani in The City of New York din Sunset Park la taietorul de lemne din Oregon, de la rusul din "Mica Odessa" la portoricanul din California, toata lumea sarbatoreste.

Nu exista, poate, natiune mai eterogena decit aceea americana. Cu peste 200 de religii oficial recunoscute, cu mari aglomerari urbane in care intre 50 si 70 la suta dintre locuitori nici macar nu vorbesc limba engleza.

Dar exista - in acelasi timp - un set de simboluri care tine aceasta lume extrem de diferita laolalta si ii da un real sens existential. Cuvinte precum "drapel", "patrie", "patriotism", nu sunt luate in deridere si ii unesc instantaneu pe cei care, altminteri, isi apara dreptul de a fi diferiti (etnic, religios, cultural, politic, etc).

Amintirea lui Fort Alamo, unde o mina de cowboys certareti au infruntat, in numele unei natiuni care abia se nastea, uriasa armata mexicana, aduce inca lacrimi in ochii americanilor. Nici o picatura de singe varsat nu este socotita in zadar iar cele mai rivnite distinctii ale USA Marine Corps sunt Stele acordate pentru salvarea vietii unui camarad, riscindu-ti-o pe-a ta.

"La France Eternelle" nu este o gluma. Este tara care, in cea mai infricosatoare infruntare de infanterie a tuturor timpurilor - batalia de la Verdun (si contaofesiva de pe Somme) si la finalul careia un milion de inimi incetasera sa bata - a spus "Pe aici nu se trece".

Si nu s-a trecut, in timp ce divizii intregi se risipeau ca fumul. Care, ingenuncheata de nazisti in 1940, a gasit puterea sa dezvolte o Rezistenta ramasa legendara, in care marunti functionari sau profesori de gimnaziu, personalitati artistice sau agricultori, si-au dat viata in torturi in beciurile Gestapoului fara sa-si tradeze camarazii.

"Ne vom bate pe mare si daca vom pierde pe mare ne vom bate in aer si daca vom pierde in aer ne vom bate pe uscat, pe strazi si in case, dar niciodata, niciodata nu ne vom preda" a spus Winston Churchill cind Franta a cazut si Imperiul Britanic ramasese singur in fata unei Germanii naziste care cucerise Europa. Nu s-au predat si au invins.

Leningradul a fost asediat 900 de zile si oamenii ajunsesera sa se manince intre ei. Dar un ofiter german declara dupa aceea: "Stiam ca oamenii aceea nu se vor preda niciodata. Nu puteam sa o spunem superiorilor, dar, ca militari, stiam asta".

Cine aminteste astazi in Romania schismelor de martiriul - unic in istorie - al lui Brancoveanu, care a preferat sa-si vada fiii murind pe esafod decit sa-si incline capul?! Cine mai pomeneste de copiii de la Paulis, care murind aproape pina la unul au tinut in loc, elevi militari fiind, armata nazista in retragere?!

Cine mai aminteste de taranii amariti care au marsaluit peste Carpati in 1916 pentru a infrunta cea mai cumplita masinarie de razboi a timpului, armata germana?! Si au trecut doar doua decenii in care alti copii au stat cu flori in miini in fata tevilor de pusca pentru a ne salva de o dictatura dementa.

Prea mult am suferit in ultimele doua decenii de un cumplit mazochism, demolind (aproape) tot ce era de demolat si uitind ca sub o vraja rea ceea ce ne uneste si ar trebui sa ne (re)dea stima de sine.

Ca nu trebuie sa fim niste imitatii de americani, francezi, nemti sau turci, ci noi insine, in ceea ce avem nu perfect - nu exista asa ceva nicaieri - dar bun si sa incercam sa ne temperam defectele imprimate de o istorie asumata ca atare.

Ca trebuie sa ne asumam o identitate care nu este buna sau rea, este a noastra. Ca nu trebuie sa-i invidiem pe cei care defileza pe Champs Elysees sau in Manhattan, ci sa ne bucuram de-a noastra sarbatoare.

Asta ne va salva, cu adevarat, si nu cresterea PIB sau victoria unui politician sau altul. Asta va readuce, de facto, Romania profunda printre natiunile europene si nu turnirurile politice si imaginarele transee pe care le sapam de doua decenii intre romani si romani. Si atunci, poate, sarbatoarea noastra nationala va fi, vorba lui Hemingway, "una de neuitat".

Analiza de Eugen Ovidiu Chirovici 

Sursa: Bloombiz
Tipareste 4734 vizualizari
Newsletter-ul Bloombiz.ro
Zilnic, in contul tau de mail, cele mai importante articole.

Articole similare

adauga comentariul tau


 

 
  • Elena`30/11/2009 01:56

    Nu stiu cand vom avea un 1 Decembrie al nostru pe care sa-l sarbatorim cu bucurie pentru ca am vazut pe un forum o exprimare de genul "M-am saturat de aceste mineriade unde au fost batuti vreo 20 de oameni......" si asta spusa nu de un tanar care sa fi avut atunci 2-3 ani, ci de om in toata firea. Cum sa ne aducem aminte de 1 Decembrie, daca multi dintre noi uita ce le-a fost sub ochi? Suntem un popor in stare sa-i sarbatorim pe altii, dar nu suntem in stare sa ne facem propriile noastre sarbatori. Si asta pentru ca pentru noi romanii, in fond, niciun roman nu e breaz, nu suntem in stare sa recunoastem ca altul e mai bun ca noi.... Vom avea sarbatoarea noastra atunci cand nu va mai fi vreo sabie in lumea asta sub care sa ne plecam capul si vreo margica colorata pe care sa ne-o dorim la tichia noastra de margaritar... atunci ... si nici atunci!

  • Antonia30/11/2009 02:18

    EXCEPTIONAL! CRED CA TOTI NE SIMTIM INTR-UN FEL VINOVATI PENTRU INDIFERENTA, LASITATEA,LIPSA DE REACTIE,COMPLICITATEA LA RÄ?UL DE SUB MASCA "EPOCII DE AUR". DAR CE ESTE SI MAI DUREROS, PROIECTÄ?M, DE DOUAZECI DE ANI, ACEASTA VINÄ? ASUPRA CELORLATI. CARE SUNT, EVIDENT, DUÅ?MANII, IN TIMP CE NOI SUNTEM IMACULATI CA PORUMBEII. IMAGINATIA NOASTRÄ? CREEAZÄ? MONSTRI. ACEASTÄ? CRÃ?NCENÄ? LUPTÄ? CU RÄ?UL DIN NOI INÅ?INE PROIECTAT IN CEILALÅ¢I NE IDIOTIZEAZÄ? SI NE RISIPESTE ENERGIA. SI EU CRED CA ESTE VREMEA SÄ? NE IERTÄ?M PENTRU NEÅ?ANSA ISTORICÄ? DE A FI FOST VICTIMELE UNUI EXPERIMENT NEFERICIT SI SÄ? NE REGÄ?SIM SUFLETUL SI ADEVARATA IDENTITATE! GAUDEAMUS IGITUR!

  • Daniel30/11/2009 05:39

    Un articol extraordinar, cati dintre jurnalistii romani mai scriu asa ceva, sunt interesati doar de scandaluri. Nota 10 Eugen.

  • Nexulescu30/11/2009 05:43

    Traiesc in SUA de un an. Peste un an ma intorc acasa, ca dorul de familie, parinti si prieteni e mare. Dar o sa-mi lipseasca spiritul american. "E greu in criza, dar o sa iesim" vorbe reale in gura unui om care alaturi de inca 60.000 de oameni au fost concediati cand un lant de magazine de electronice a dat faliment. De 4 iulie toata lumea a uitat de probleme si au iesit sa admire/salute artficiile alb rosii albastre. Am fost si eu acolo, alaturi de 5 indieni (din India), o familie de chinezi, o familie de americani cu capul familiei aratand ca decupat din filmele cu John Wayne si multi multi altii... Si toti zambeau si radeau. "E america", o sa ziceti, e usor acolo, dar nu e asa... De ziua nationala, cum zicea si d-l Chirovici, toti au uitat ca trebuie sa traga de ultimul dolar sa plateasca chiria, si au iesit sa se bucure la un burger facut proaspat... "E greu, dar o sa treaca" si un zambet o sa-mi lipseasca cand o sa parasesc aceasta natie absolut fermecatoare

  • Gogu Ion30/11/2009 09:24

    Bravo pentru articol. Altfel vorbind, vom deveni un popor ce stie sa-si sarbatoreasca cu demnitate si bucurie ziua nationala cand romanul va lasa lasitatea deoparte si se va implica.

  • Catalin30/11/2009 10:08

    "Despre patriotism Machiavelli spunea : â??cetatenii isi iubesc tara Å?i sunt capabili de fapte marete deoarece realizeazÄ? cÄ? Republica este fundamentul libertatii, securitatii Å?i prosperitatii lorâ??, iar în â??Dictionaire philosophiqueâ?? Voltaire ne spune, citez,:â??Daca patria este doar o structura legala si politica care protejeaza drepturile cetatenilor ei, atuncii ea nu poate cere acestora decât un ataÅ?ament care derivÄ? din dragostea de sine si interesul propriu. Ei isi vor iubi patria atata timp cat le va conveni sa fie cetatenii acelei republici; daca vor vedea ca acest lucru nu mai este valabil, probabil ca vor parasi acea patrie dacÄ? vor putea. Patriotismul lor este o dragoste raÅ£ionala în cel mai deplin sens; o dragoste care se potriveÅ?te indivizilor rationali care stiu cum sÄ?-Å?i calculeze intereseleâ??." (extras din eseul " Cui ii mai pasa de Romania si de poporul roman?" pe care l-am publicat in luna septembrie a.c. pe blogul http://salvati-romania-azi.blogspot.com) Poporul american, din care poate peste 70% sunt emigranti sau descendenti ai acestora din ultimii 100 de ani, isi iubesc aceasta tara adoptiva pentru ca le-a oferit, de-a lungul anilor- asa cum spunea Machiavelli - libertate, securitate si prosperitate. Ce nea oferit noua bogata Romanie?: sarcie, dictaturi, tradare, hotie, mizerie si primatul smecheriei asupra competentei.Tinerii nostri, cei de care depinde viitorul acestei tari, ni numai ca nu mai au sentimente patriotice, dar nu stiu cum sa plece mai repede din tara. Putin dintre noi realizeaza ca ne aflam in cel mai dificil moment al istoriei noastre si ca riscam sa generam prin lasitatea, nesimtirea si egoismul nostru exacerbat un proces de disolutie ireversibil.

  • Hermann30/11/2009 10:25

    EXCEPTIONAL! Si mai sunt si altele nenumite: 1877, detasamentul de mitraliori ai lui Ignat, Marasesti...Da, natiunea este (adesea) minunata. Uneori conducatorii sunt mici si nedemni de popor...Insa vorba aceea: apa trece, pietrele raman!

  • calin30/11/2009 10:52

    Ca sa avem o experienta frumoasa cu noi insine trebuie intai de toate sa ne cunoastem, sa ne impacam cu noi insine si cu defectele si calitatile noastre si apoi va veni transformarea din interior spre exterior, altfel nu. Poate va veni o zi cand vom intelege ca fiecare zi este frumoasa si trebuie sa multumim pentru ea!

  • carol30/11/2009 11:05

    domnule chirovici ma bucur ca sunt contemporan cu dumneavoastra. am citit si puterea si noua economie pe bloombiz si sunt incantat de ambele. le-am cumparat :) va urmaresc fiecare editorial pe bloombiz si as vrea ca sa avem in fruntea tarii oameni cu astfel de viziune si cu atatea cunostinte. sunt impresionat. nu cred ca a a ramas vreun domeniu important pe care sa nu il fi tratat. sunteti un om de exceptie.

  • cric30/11/2009 12:30

    Este foarte greu sa vorbim de patriotism si mandrie nationala,daca aducem in discutie doar valorile trecutului.Valori ale prezentului,despre care sa vorbim si peste zeci de ani,sunt foarte putine,nu mai vorbesc despre valori ale viitorului,la creerea carora,guvernele perindate in cei doua zeci de ani,nu au facut mai nimic.Ce sentiment de mandrie nationala sa am,cand semenii mei vand viitorul tarii si al copiilor lor,pe doi mici si o bere?In tara asta,este o dezorganizare bine organizata,benefica celor care ne conduc.

1 2 »

Eugen Ovidiu Chirovici

Eugen Ovidiu Chirovici
  • S-a nascut in 1964 si a studiat la ASE-Bucuresti, University of Glasgow si EDI(Grupul Bancii Mondiale). Detine trei titluri de Doctor Honoris Causa si este membru al Clubului de la Berna.
  • A primit Marele Premiu pentru Jurnalism(1999), Premiul Pamfil Seicaru (2000), Premiul pentru Jurnalism al ANSVM (2002), etc. In 2002 a fost decorat de Presedintele Romaniei cu Ordinul "Steaua Romaniei".
  • A publicat peste 1000 de articole in Romania si strainatate si este autorul a cinci romane si patru carti de eseistica pe teme de istorie si economie, printre care "Natiunea virtuala"(2001 - Polirom) si "Noua economie: a,b,c pentru viitorii milionari"(2008-Rao).
Alte articole de Eugen Ovidiu Chirovici
Aboneaza-te la newsletter-ul Bloombiz.ro!