Noul executiv de la Palatul Victoria are cel mai realist program economic de guvernare dintre toate guvernele din ultimii ani, inclusiv anteriorul guvern Boc.
Programul nu-si propune cine stie ce obiective economice si, chiar daca formuleaza anumite obiective economice, nici nu se gandeste cumva sa le cuantifice mai cu precizie, ceea ce de fapt le goleste de continut.
Mai mult, programul ocoleste o analiza a politicilor economice derulate chiar de catre anteriorul guvern Boc in anul de criza 2009 si reuseste astfel sa evite desprinderea unor invataminte pe care eventual sa le foloseasca in noul mandat.
Nu ne referim la vreo asumare a evolutiilor economice din anul de criza 2009, ci doar la simple concluzii care ar putea fi de utilitate in propria gestiune. Sa fie clar, vorbim de programul economic, si nu de cel politic sau din alte domenii, unde poate lucrurile stau altfel!
Este imprecizia obiectivelor si neasumarea responsabilitatilor o dovada de realism? Intrebarea apare firesc, in masura in care imprecizia obiectivelor si neasumarea responsabilitatilor nu prea se pupa cu realismul!
Dar, in situatia data, probabil o fac! Si iata de ce! Nu stim cine a scris programul economic de guvernare, dar, dupa parerea mea, a fost cineva genial. A reusit sa faca din actualul guvern Boc primul care a privit realitatile direct in fata, luand seama la starile de lucruri de fapt existente.
Sunt cateva realitati care exista indiferent daca vrei politic sa le recunosti sau nu. Stapanul economiei este capitalul strain, si nu cel romanesc, in masura in care toate, dar absolut toate, sectoarele de forta si de profitabilitate sunt in mana acestuia, de la exploatarea petrolului la banci.
In plan economic, guvernul, dupa ce statul roman a cedat capitalului strain toate aceste sectoare, are capacitati limitate de decizie, actiune si implementare. Decizia in economie nu-i mai apartine si nici parghii nu mai are de a mai aplica vreo strategie, oricat de minunata ar fi aceasta.
Respectivele lucruri sunt obiective si nu-ti foloseste la nimic sa nu le recunosti si sa nu tii seama de ele. A-ti fixa, in ciuda acestor realitati, tinte a caror atingere nu depinde de tine constituie pierdere de timp. Si lipsa de realism!
Nu vorbim aici, evident, de mutarea institutiilor publice de pe stanga pe dreapta sau de inlocuirea bordurilor prin care se mai absorb in interese clientelare niscai bani publici, ci de stabilirea unor optiuni strategice care sa schimbe statutul de tara bananiera al Romaniei, care sa stimuleze productia sau exporturile ori sa ajute capitalul romanesc in competitia cu totul inegala cu capitalul strain mult mai puternic tehnologic si financiar.
Guvernele anterioare, inclusiv anteriorul guvern Boc, au jucat politic cartea obiectivelor economice care sa sune frumos. Actualul guvern Boc abandoneaza, spre cinstea sa, aceasta carte. Abandonand, intr-un fel, si ipocrizia anterioarelor guverne care se dadeau mai mari decat erau si puteau.
A contribuit la acest laudabil lucru probabil si faptul ca anteriorul guvern Boc, preluand gestiunea economiei in chiar preajma declansarii crizei si ducand-o apoi pe parcursul acestei crize, a avut parte de cele mai grele confruntari cu adevaratele stari de lucruri.
A avut poate intentia la inceput sa adopte realmente masurile anticriza preconizate tocmai de cei mai loviti (firmele cu capital romanesc), dar a sfarsit prin a face ceea ce a dictat stapanul real al economiei (respectiv capitalul strain).
In economie a iesit cum au vrut bancile si firmele straine. In ciuda opozitiei initiale a autoritatilor romane (de la presedinte si premier la guvernatorul bancii centrale), Romania a fost nevoita sa contracteze un imprumut masiv la FMI-UE pentru a aduce in tara, la dispozitia firmelor straine, finantarea fara de care ramasesera in contextul crizei din chiar partea mamelor lor din Occident.
Si acest imprumut s-a facut pe seama contribuabilului roman!
Imprumutand sume cat trei deficite bugetare (din care, evident, a finantat unul, restul sumelor ajungand la dispozitia firmelor straine), guvernul Boc a avut liniste din partea stapanului. Nimeni n-a auzit vreun repros la adresa guvernului Boc din partea capitalului strain, in timp ce s-au ridicat valuri-valuri protestele din partea capitalului romanesc lasat de izbeliste.
Din programul guvernului Boc a ramas mai nimic. Si a venit FMI si i-a facut un nou program. D-l Boc si ai sai au inteles cum sta treaba. La noua investire n-au mai pierdut timpul cu programe si obiective. Au preluat integral programul FMI.
La ce bun obiective, cuantificari, analize, invataminte, cand de facut se face - in mod firesc - tot cum vrea stapanul si de iesit iese tot ca el. Pai, nu este aceasta o dovada de realism?!
Analiza de Ilie Serbanescu
Stiind ca tot ce scrieti este adevarat, ce sanse mai are antreprenorul roman? Cum nu reuseste sa se inteleaga si sa faca macar toti impreuna o multinationala de sorginte romaneasca , viitorul acestei natii e sumbru. Vom fi topiti in oala globalizarii si cred ca in 200 de ani putini vor mai spune ca sunt romani...Pana la urma , nu asta a fost scopul?
Cine plateste muzica, conmanda repertoriul !! Azi maine trimite UE si un guvernator si atunci putem fii linistiti !! La ce bun alegeri, batai electorale, programe de campanie, promisiuni??? Sunam la "sublima poarta vestica" si intrebam : "Si noi acum ce facem?Daca mai vindem ceva pe nimic, daca amanetam viitorul a 10-20 de generatii, ne lasati sa mai furam un pic??"
Care PRESEDINTE s-a opus la contractarea creditului FMI si cand?! Din cate mi-amintesc, singurul care s-a opus, hotarat, creditului FMI, a fost fostul premier Tariceanu, premier pe care gloriosul si sentimentalul nostru presedinte de telenovela l-a faultat si sabotat cat de mult a putut. Romanii, insa, au apreciat mai mult telenovela. Se zice ca escrocii au succes mai mult in fata oamenilor cinstiti, deoarece cei necinstiti se recunoc intre ei. POt sa vad, astfel, partea plina a paharului si sa constat ca suntem o tara de oameni predominant cinstiti.
D-le Serbanescu, comentariul Dvs. nu e o analiza pertinenta, la rece, a situatiei, ci mai mult o lista de invective la adresa "capitalului strain". Parca aud propaganda comunista de-acum 50 de ani vorbind din Dvs... Doar stiti si Dvs. ca fara imprumutl respectiv, deci fara bani, Romania ar fin intrat in incapacitate de plata, situatie f. delicata (vezi Aregntina in 2001-2002) si riscanta. Cu atat mai riscanta, cu cat veniturile statului roman in conditii de criza au scazut masiv. Fara a ma lansa prea tare aici intr-o analiza macroeconomica (pe care m-as fi asteptat sa o gasesc mai degraba intr-un articol de-al Dvs., fiindca va cunosteam de mai demult ca unul dintre f. putinii economisti capabili din Rom.), amintesc doar de salariile bugetarilor, de pilda, sau pensiile si alocatiile, ptr care nu ar mai fi fost bani... etc etc. Mi se pare o solutie ieftina sa tot jucati cartea nationalismului cu fraze de genul " Stapanul economiei este capitalul strain, si nu cel romanesc, in masura in care toate, dar absolut toate, sectoarele de forta si de profitabilitate sunt in mana acestuia, de la exploatarea petrolului la banci." Daca nu ma insel, si Dvs. ati fost ministru odata, deci ati fi putut contribui la o alta structura de proprietate a economiei romanesti. Insa n-ati facut-o, si probabil au fost motive bine intemeiate la momentul respectiv sa n-o faceti (ca, de pilda, veniturile bugetare din privatizarea prin licitatie a diverselor obiecte economice). Iar criza din Romania, stiti si Dvs. f. bine, a fost in primul rand datorata structurii nesanatoase a economiei - consum finantat prin credite, si nu din venituri reale ale populatiei. Si balonul de sapun imobiliar, care s-a spart - ca orice balon de sapun, la un moment dat. Asta e, exista reguli ale economiei care nu pot fi ignorate. Asa cum si marul lui Newton cade, fiindca exista gravitatia, ce nu poate fi ignorata.
Cu tot respectul dar cred ca va pliati pe mentalitatea romaneasca si cred ca prea ne plangem de mila si prea dam vina pe "stapan". Asta facem de secole spunem ca altii sunt de vina si dam fuga in munti sa ne ascundem. Asta face si guvernul Boc. Bocane fara "succese" caci occidentul doreste sa vada initiativa. E poate posibil sa-si doreasca sa invete din aceste initiative, e cu siguranta o strategie de dezvoltare controlata a tarilor din blocul estic, dar nu cred ca ei au impus cheltuirea iresponsabila a banilor publici. Si nu cred ca ei au impus bugete nerealiste care trebuiau neaparat papate de ministere. Nici nu am auzit sa ne fi oprit sa obligam ministerele sa cheltuie liniar banii ci nu cu salturi de sfarsit de an. Deci haideti sa nu mai plangem ca suntem obligati sa facem ce vor stapanii. Suntem obligati sa ne purtam crucea lacomiei, inculturii (prostiei daca vreti), grandomaniei, plagiatului si a iresponsabilitatii. Se poate sa fi trecut de momentul(ele) in care puteam sa facem ceva pentru viitorul tarii. Lasati-ne totusi sa speram ca macar nepotii pot avea alta soarta. Cat despre realismul guvernului Boc e prea meschin sa vorbim. Plecand de la neica nimeni presedinte care arata lipsa de viziune si incrancenarea prostiei intr-o ambitie idioata, trecand peste inutilul prim ministru lipsit de idei si personalitate, te opresti la ministrul de finante care incearca sa legifereze spaga si evaziunea fiscala (din perioada 1990 pana in prezent) cu impozitul pe "avere". Nu are sens sa vorbim de ... nici nu stiu cum sa-i spun biciclista, balneotermista, ... ministru al turismului care din lipsa de vestigii turistice (caci asta e realitatea) face terenuri de golf. Sper sa-i ajute al de sus ca si cu proiectul "Bucurestiul statiune balneoclimaterica". Deci realismul cui domnule Serbanescu? Sigur ca si un copil de clasa I e realist daca afirma ca e prost si nu mai vrea sa invete dar asta nu da dreptul nimanui sa-l ia altfel de cum este, doar ca datoria parintilor este de a-l aduce pe drumul cel bun. Cam asta-i difereenta. Guvern realist de clasa primara, fara pofta de munca, sau guvern vizionist care a terminat o facultate. E o mare diferenta de perceptie asupra capacitatii guvernului unui stat din insasi modul in care stie sa lupte pentru obiective si din modul cum isi gestioneaza strategia. Ori guvenul asta realis nu are nici obiective deci nu dezvolta nici strategii. Sa intelegem ca o sa ne ia ala cu coarne. Da mai ales daca continuam sa ne plangem scuzele.
Pe scurt, cam asa pare sa fie. Cu nota ca reducerea RMO era, oricum, o acÈ?iune preconizata prin acordul de aderare la UE. Deci, s-ar fi facut si intr-o situatie mai favorabila a bancilor straine. In aceasta situatie, cred ca ne-am imprumutat ca sa finantam o actiune pe care ne-am asumat-o, capital strain sau nu. Este foarte adevarat ca, in conditiile in care calendarul nu presupunea scaderea RMO chiar in 2009, am fi putut alege un moment mai bun pentru a o face, cand poate nu ar fi trebuit sa ne imprumutam de banii necesari pentru compensarea rezervelor BNR. Insa, sincer, nu intrevad o varianta in care economia sa fi produs, prea curand, acei bani. Cat despre angajamentul, in sine, si nivelul RMO, nu pot sa ma pronunt daca este bine ca a scazut si ca ne-am angajat sa il scadem. Nu sunt bancher. Nu stiu nici daca aveam alternativa. Dar, daca trebuia facut, trebuia facut. Alegerea momentului poate favoriza capitalul strain, dar era o masura inevitabila.